Rusia a transmis Statelor Unite o notă diplomatică în care susţine că vor exista „consecinţe imprevizibile” dacă vor continua să transfere arme Ucrainei. Ca răspuns, americanii au anunțat încă un transport de armament care face parte din pachetul de ajutoare. De această dată însă, pachetul de ajutor vine cu arme grele, pe care americanii le trimit pentru prima dată: obuzierul M777 Howitzer. Totodată, chiar dacă țările din Uniunea Europeană și SUA nu respectă în totalitate solicitările președintelui Volodimir Zelenski de a interveni în mod direct împotriva Rusiei, ele livrează sau urmează să livreze echipamente militare și ajutoare de miliarde de dolari. Occidentul a început timid să ajute Ucraina să lupte împotriva trupelor invadatoare, însă pe măsură ce războiul s-a prelungit, ajutorul s-a transformat în drone capabile să doboare avioane rusești sau alte echipamente militare de ultimă generație. Iar liderii europeni și americani sunt tot mai presați de președintele Ucrainei să trimită armament greu pentru luptele din estul țării, acolo unde Rusia și-a intensificat atacurile.
Sprijnul cel mai important a venit din SUA, care de la începutul invaziei au trimis asistență militară în valoare de 1,7 miliarde de dolari. Recent, SUA au suplimentat cu 800 de miliane de dolari ajutorul pentru lupta împotriva forțelor rusești și au extins și tipul de arme trimise, printre care și artilerie grea.
„Nu ne putem odihni acum. Așa cum l-am asigurat pe președintele Zelenski, poporul american va continua să fie alături de poporul ucrainean, brav în lupta lor pentru libertate.”, a declarat Biden.
Potrimit unui raport publicat de Casa Albă, Statele Unite au furnizat până în prezent sau au promis Ucrainei că vor livra:
– 1.400 de sisteme antiaeriene Stinger
– 5.000 de rachete antitanc Javelin
– 7.000 de diferite tipuri de arme antitanc
– câteva sute de drone kamikaze Switchblade
– 7.000 de puști de asalt
– 50 de milioane de cartușe
– 45.000 de seturi de veste antiglonț și căști
– rachete ghidate cu laser
– drone ușoare de tip RQ-20 Puma.
– radare anti-artilerie și anti-drone
– blindate ușoare
– sisteme de comunicații securizate și protecție împotriva minelor
Rachetele Stinger – Scopul rachetelor Stinger este de a învinge țintele aeriene, printre care elicopterele, avioanele și dronele fără pilot. Rachetele pot fi foarte simplu de utilizat și de folosit și au o rază de acțiune între 1 și 8 km. Pe de altă parte, Rachetele Javelin fac parte dintr-un sistem de rachete antitanc care folosește imagini termice ca să își găsească ținta. Aceste rachete au ca misiune principală distrugerea tancurilor și a altor tipuri de vehicule blindate. Ele au mai multe dimensiuni, astfel că pot fi folosite direct de soldați, care pot trage direct de pe umăr, sau pot fi așezate pe trepied și montate pe vehicule de sol sau aer. Acestea pot distruge țintele de la o distanță mare, chiar de la prima încercare.
Drone kamikaze Switchblade. Pentru a folosi acest tip de drone, soldații au nevoie de o instruire specială. Acestea sunt sisteme concepute să lovească ținte precise, într-un context operațional specific, invizibile, fără un sistem radar antiaerian integrat. Ele pot transporta o încărcătură explozivă de până la 15 kg, astfel că pot fi folosite împotriva soldaților sau vehiculelor blindate. Aceste drone explodează la impact, iar cea mai puternică versiune poate zbura cu 185 km/h.
Pușca de asalt – Acest tip de pușcă este principala armă de foc pe care o folosesc soldații, fiind o armă scurtă, compactă și capabilă să tragă în mod selectiv cu cartuș de putere intermediară, între cele care se folosesc la mitralieră și cele folosite la puștile standard.
Drone de tip RQ-20 Puma – Acestea sunt aeronave fără pilot, concepute pentru operațiunile terestre și maritime. Pot desfășura operațiuni de culegere de informații, supraveghere și recunoaștere. Mărimea unei drone este de 1,4 metri, anvergura aripilor ajunge până la 2,8 metri, iar greutatea este de până la 6 kg. Poate zbura la o altitudine maximă de 152 m și poate atinge o viteză maximă de 83 km/h și o autonomie de 15 km.
Noul pachet de ajutor trimis către Ucraina conține 11 elicoptere Mi-17 care au fost alocate Afganistanului înainte ca guvernul de acolo susținut de americani să se destrame anul trecut, 18 obuziere M777 Howitzer de 155 de mm cu 40.000 de proiectile, radare contra artileriei, 200 de transportoare blindate și 300 de drone „Switchblade”.
Elicopterul Mi-17 – este un elicopter de proveniență sovietică. A început să fie produs în 1975 și se află încă în producție. Mi-17 e folosit în cea mai mare parte ca un elicopter de transport mediu cu două turbine.Acesta a fost echipat cu motoare și transmisie mai mare pentru a servi sarcinilor mai grele. Forțele armate ruse numesc acest tip de elicopter Mi-8MT. Numerele reale de model variază în funcție de constructor, tip de motor și alte opțiuni. Acest elicopter poate transporta o încărcătură de până la 4.000 kg. Viteza maximă pe care o poate atinge este de 250 km/h, iar raza acestuia este de peste 460 km. Aeronava cântărește în jur de 7.489 kg și greutatea maximă la decolare este de 13.000 kg.
M777 Howitzer – Obuzierul M777 este o piesă de artilerie folosită în general de forțele terestre din Australia, Canada, India, Arabia Saudită și Statele Unite. Are o greutate de peste 4 kg și poate fi transportat cu un elicopter, avioane de transport sau poate fi remorcat de vehicule care cântăresc peste 2,5 tone. M777 folosește un sistem digital de control al focului similar cu cel găsit pe obuzierele autopropulsate și oferă navigație, indicare și auto-locare, ceea ce îi permite să fie pus în funcțiune foarte rapid.
Soldaţii desfăşuraţi pe flancul estic al NATO de la începutul invaziei ruse vor începe să antreneze militari ucraineni în manevrarea tunurilor M777 Howitzer, piese de artilerie de ultimă generaţie pe care Statele Unite au decis să le predea pentru prima dată armatei ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby a anunțat că aceste antrenamente vor avea loc în afara țării.
„Un număr mic de ucraineni vor fi instruiţi în folosirea tunurilor Howitzer şi după aceea vor fi trimişi înapoi în ţara lor pentru a-şi pregăti colegii.”
Chiar dacă manevrarea lor nu este fundamental diferită de a celor din artileria cu care armata ucraineană este familiarizată, aceste tunuri utilizează obuze de 155 mm, folosite de ţările din NATO, în timp ce Ucraina are în continuare numai obuze de 152 mm de fabricaţie rusă.
Și alte țări, precum Germania, Slovacia și România au anunțat sprijin militar pentru Ucraina. Ajutor militar ce constă în:
-arme anti-tanc
– rachete Stinger
– căști de luptă
-veste antiglonț
-detectoare de metale
-sisteme radar de localizare a armelor
-arme cu lunetă
-muniție
-combustibili
-obuze de artilerie
-vehicule pentru deminare
În plus, mai multe ţări, printre care Franţa şi Italia, îşi aduc personalul diplomatic înapoi la Kiev. Statele Unite au anunţat că vor proceda la fel de îndată ce zona va fi sigură, astfel încât să redeschidă ambasada din capitala ucraineană. Casa Albă a transmis că președintele Biden nu va vizita Ucraina, însă ia în considerare să trimită la Kiev un oficial de rang înalt al administraţiei sale.
Oficialul Pentagonului, John Kirby a anunțat că, la rândul lor, forţele ruse încep să resimtă efectul sancţiunilor asupra aprovizionării lor cu armament, în special cu rachete ghidate.
“Sancţiunile au avut un efect asupra capacităţii lui Putin de a se reaproviziona şi reechipa, în special în zona componentelor pentru unele dintre aceste sisteme şi a rachetelor sale ghidate de precizie. Asta are deja un efect concret asupra lui Putin”, a mai spus Kirby.
Totodată, autoritățile de la Kremlin fac eforturi să aprovizioneze din propria lor industrie de apărare.
„Se întreabă cât de repede şi în ce măsură îşi pot creşte producţia de armament. Sancţiunile au un efect asupra capacităţii lor de a face asta”.
A mai spus înaltul responsabil din Departamentul american al Apărării.